Scurta Istorie a NLP - ului
In 1971, Frank Pucelik și Richard Bandler (ambii studenți la Universitatea din California - Santa Cruz) aveau preocupări în domeniul terapiei Gestalt și aveau grupuri de practică după modelul lui Pearls. După cateva luni de practică în cadrul acestor grupuri, cei doi invită un profesor în domeniul lingvisticii pentru a observa anumite patternuri de limbaj sau alte tipuri de patternuri. Acest profesor, John Grinder, va pune bazele alături de aceștia de ceea în prezent se numește Programare Neuro – Lingvistică.
După mai multe săptămani, John a participat la sesiunile grupurilor de modelare și după plecarea studenților, acesta a pus întrebări celor doi creatori despre patternuri, întrebări și metodele folosite.
Richard și Frank au descoperit că existau similitudini și apropieri între mai multe modele și care puteau fi aplicate unitar. Primii pași în crearea NLP-ului erau făcuți.
Pe parcursul următorilor ani, la acest grup format din 3, s-au adăugat si alte personalități, devenind din ce în ce mai numeros (e.g. Judith DeLozier, Robert Dilts, Steve Gilligan, Jim Eicher, Leslie Cameron, David Gordon, Michael Patton, Peter Gaarn, David Wick, Pat LeClair etc). Timp de trei ani, membrii grupului au exersat și practicat prin modelare și au pus bazele Modelului Meta (testat și evaluat de membrii grupului).
Sub supervizarea creatorilor, grupul a început să modeleze și munca Virginei Satir și a altor persoane, de pe video sau după transcripturi. Ei practicau unul pe altul, patternurile de limbaj și de comportament pană cand dobandeau rezultatele urmărite. Sesiunile de grup nu erau restricționate doar la Gestalt (Perls); ele includeau terapia și reconstrucția de familie (Satir), petrecerea părților (Satir), psihodrama (Jacob Moreno), dream work (Ann Faraday), analiza tranzacțională (Eric Bern) și mai tarziu hipnoză și transă (Milton Erickson).
Înțelegerea paternurilor și apoi folosirea și testarea acestora în mod sistematic a dus ca membrii grupului să fie capabili să le redefinească și să le explice mult mai eficient. Ei au facut ca aceste patternuri să poată să fie explicate mult mai eficient. În plus, prin combinarea mai multe patternuri și tehnici, membrii grupului au devenit mult mai flexibili; ei au descoperit că pot lucra cu probleme extrem de diferite.
Modelarea a devenit un instrument important din NLP, dezvoltat în cadrul grupurilor de practică bazate pe meta modelul.
În anul 1977, are loc ruptură dintre Richard Bandler și Frank Pucelik iar Richard și John continuă preocupările lor, ceea dus la dezvoltarea NLP –ului (The structure of Magic 1 şi 2; Patterns of hypnotic techniques of Milton Erickson 1 şi 2; Tehnicile hipnoterapiei Eriksoniene).
Punctul de plecare al creatorilor NLP a fost ideea de a folosi modelarea cu scopul de a realiza o sinteză creativă și unică între viziunea, metodele practice şi rezultatele marilor terapeuţi ai timpului şi cele ale noilor generaţii de terapeuţi.
O contribuție importantă la dezvoltarea NLP – ului a avut- o Robert Dilts (psiholog) și Judith DeLozier (de formaţie antropolog), astfel încât în 1980 apar cele două volume intitulate Neuro-Linguistic Programming 1 şi 2, dintre care primul are chiar subtitlul de „The study of the structure of the subjective experience".
Dilts este cel care a continuat activitatea de dezvoltarea NLP –ului prin modelarea comportamentelor eficiente ale unor oameni de succes din domenii tot mai variate - educaţie, vânzări, management,negocieri etc.
Pe lângă Dilts şi DeLozier, un rol important îl au şi Leslie Cameron (psihoterapeut practician), Todd Epstein şi Steve Andreas.
După încetarea colaborării între Grinder şi Bandler din 1981 (după publicarea volumului 1 din Neuro-Linguistic Programming), munca începută împreună a fost continuată de fiecare în parte.
Alte contribuţii importante au fost aduse de persoane cum ar fi Tad James, Stephen Lankton, Theresa Epstein etc.
In 1971, Frank Pucelik și Richard Bandler (ambii studenți la Universitatea din California - Santa Cruz) aveau preocupări în domeniul terapiei Gestalt și aveau grupuri de practică după modelul lui Pearls. După cateva luni de practică în cadrul acestor grupuri, cei doi invită un profesor în domeniul lingvisticii pentru a observa anumite patternuri de limbaj sau alte tipuri de patternuri. Acest profesor, John Grinder, va pune bazele alături de aceștia de ceea în prezent se numește Programare Neuro – Lingvistică.
După mai multe săptămani, John a participat la sesiunile grupurilor de modelare și după plecarea studenților, acesta a pus întrebări celor doi creatori despre patternuri, întrebări și metodele folosite.
Richard și Frank au descoperit că existau similitudini și apropieri între mai multe modele și care puteau fi aplicate unitar. Primii pași în crearea NLP-ului erau făcuți.
Pe parcursul următorilor ani, la acest grup format din 3, s-au adăugat si alte personalități, devenind din ce în ce mai numeros (e.g. Judith DeLozier, Robert Dilts, Steve Gilligan, Jim Eicher, Leslie Cameron, David Gordon, Michael Patton, Peter Gaarn, David Wick, Pat LeClair etc). Timp de trei ani, membrii grupului au exersat și practicat prin modelare și au pus bazele Modelului Meta (testat și evaluat de membrii grupului).
Sub supervizarea creatorilor, grupul a început să modeleze și munca Virginei Satir și a altor persoane, de pe video sau după transcripturi. Ei practicau unul pe altul, patternurile de limbaj și de comportament pană cand dobandeau rezultatele urmărite. Sesiunile de grup nu erau restricționate doar la Gestalt (Perls); ele includeau terapia și reconstrucția de familie (Satir), petrecerea părților (Satir), psihodrama (Jacob Moreno), dream work (Ann Faraday), analiza tranzacțională (Eric Bern) și mai tarziu hipnoză și transă (Milton Erickson).
Înțelegerea paternurilor și apoi folosirea și testarea acestora în mod sistematic a dus ca membrii grupului să fie capabili să le redefinească și să le explice mult mai eficient. Ei au facut ca aceste patternuri să poată să fie explicate mult mai eficient. În plus, prin combinarea mai multe patternuri și tehnici, membrii grupului au devenit mult mai flexibili; ei au descoperit că pot lucra cu probleme extrem de diferite.
Modelarea a devenit un instrument important din NLP, dezvoltat în cadrul grupurilor de practică bazate pe meta modelul.
În anul 1977, are loc ruptură dintre Richard Bandler și Frank Pucelik iar Richard și John continuă preocupările lor, ceea dus la dezvoltarea NLP –ului (The structure of Magic 1 şi 2; Patterns of hypnotic techniques of Milton Erickson 1 şi 2; Tehnicile hipnoterapiei Eriksoniene).
Punctul de plecare al creatorilor NLP a fost ideea de a folosi modelarea cu scopul de a realiza o sinteză creativă și unică între viziunea, metodele practice şi rezultatele marilor terapeuţi ai timpului şi cele ale noilor generaţii de terapeuţi.
O contribuție importantă la dezvoltarea NLP – ului a avut- o Robert Dilts (psiholog) și Judith DeLozier (de formaţie antropolog), astfel încât în 1980 apar cele două volume intitulate Neuro-Linguistic Programming 1 şi 2, dintre care primul are chiar subtitlul de „The study of the structure of the subjective experience".
Dilts este cel care a continuat activitatea de dezvoltarea NLP –ului prin modelarea comportamentelor eficiente ale unor oameni de succes din domenii tot mai variate - educaţie, vânzări, management,negocieri etc.
Pe lângă Dilts şi DeLozier, un rol important îl au şi Leslie Cameron (psihoterapeut practician), Todd Epstein şi Steve Andreas.
După încetarea colaborării între Grinder şi Bandler din 1981 (după publicarea volumului 1 din Neuro-Linguistic Programming), munca începută împreună a fost continuată de fiecare în parte.
Alte contribuţii importante au fost aduse de persoane cum ar fi Tad James, Stephen Lankton, Theresa Epstein etc.